Etapele de pregatire pentru turnarea fundatiei

Inainte de a incepe sapaturile, exista o serie de lucrari de pregatire peste care nu trebuie sa treci cu vederea. Daca aceste etape nu sunt executate in mod corespunzator, sunt sanse mari ca locuinta ta sa iasa altfel decat in proiect si, implicit, sub asteptarile tale.

Evaluarea solului

Aceasta etapa are loc chiar inainte de realizarea proiectului, deoarece ii ofera inginerului proiectant cateva date importante care ajuta la determinarea dimensiunilor viitoarei locuinte. Solul este evaluat in urma unui studiu geotehnic, care poate fi facut de un geolog. Desi poti obtine si singur anumite detalii despre terenul pe care urmeaza sa-ti construiesti casa, datele oferite de un geolog profesionist vor permite constructia unei fundatii mult mai stabile.

In urma studiului geotehnic sunt stabilite:

• calitatea solului;
• tipul solului;
• nivelul de coezivitate (mai mare in cazul solurilor argiloase, mai mic in cazul celor nisipoase);
• inclinatia solului;
• adancimea de inghet;
• adancimea panzei freatice;
• riscul seismic.

Analiza geotehnica este importanta pentru a determina cateva detalii esentiale ale fundatiei. Spre exemplu, adancimea oricarei fundatii trebuie sa fie mai mare decat adancimea de inghet din regiune.

Stabilitatea solului este un alt factor de care trebuie sa tii cont, deoarece determina atat grosimea fundatiei, cat si numarul de santuri umplute cu beton de care e nevoie pentru a cladi o locuinta stabila.

Pregatirea terenului

Inainte de a putea sustine constructia unei fundatii, terenul trebuie sa treaca printr-un proces de „decopertare”. In caz ca exista, toate constructiile si fundatiile vechi trebuie demolate, iar molozul ramas trebuie curatat.

Vegetatia trebuie si ea eliminata de pe bucata de teren pe care urmeaza sa fie turnata fundatia. Fie ca vorbim despre arbusti sau despre gazon, stratul vegetal va fi indepartat pana la adancimea de aproximativ 20 de centimetri.

Trasarea fundatiei

Dupa ce terenul a fost analizat si pregatit, urmeaza trasarea fundatiei. In aceasta etapa sunt realizate toate masuratorile necesare inainte de saparea primelor santuri si se stabilesc niste puncte de reper pentru toate operatiunile ulterioare de constructie a temeliei.

Exista doua modalitati de a realiza trasarea fundatiei:

• prin topografie;
• prin masuratori manuale.

Masuratorile si serviciile de trasare facute de un topometrist reprezinta cele mai eficiente si rapide metode de trasare a fundatiei. Desi serviciul implica niste costuri suplimentare, topometristul iti poate oferi garantia masuratorilor si a marcajelor facute prin realizarea unui proces verbal.

Masuratorile manuale sunt ceva mai dificil de realizat, motiv pentru care dureaza mai mult. Inainte de a trasa detaliile fundatiei, vor trebui stabilite limitele terenului pe care va fi construita casa. In cel mai bun caz, exista deja un gard care marcheaza limitele proprietatii. In caz contrar, delimitarile vor fi facute prin infigerea tarusilor in fiecare colt al terenului si compararea masuratorilor astfel obtinute cu cele din cadastru.

Si conturul casei este determinat tot prin infigerea unor tarusi in fiecare colt al viitoarei fundatii. Urmeaza apoi trasarea axelor casei, care se realizeaza cu ajutorul unor sfori sau sarme prinse de capre.

Caprele sunt formate de doi tarusi verticali din lemn, uniti de o scandura verticala. In mijlocul scandurii este fixat un cui sau un holtsurub de care sunt legate sforile sau sarmele ce determina traseul axei. Este important ca scandurile orizontale ale caprelor sa fie montate la aceeasi inaltime, aceasta putand fi determinata cu ajutorul unui furtun de nivel.

Trasarile si masuratorile obtinute trebuie comparate cu proiectul. Nerespectarea acestuia poate duce chiar si la anularea autorizatiei de constructie.

Turnarea fundatiei – pas cu pas

Odata ce lucrarile de trasare au fost facute si verificate, poti demara etapele construirii fundatiei.
Saparea fundatiei
Practic, exista doua tipuri de sapaturi ale fundatiei:

• sapatura cu santuri – folosita cel mai des in constructia caselor destinate locuintei;
• sapatura generala – folosita in cazul constructiilor mari, dar si al caselor cu subsol sau demisol.

Evident, o sapatura generala (pe toata suprafata viitoarei cladiri) va fi mult mai greu de realizat si mai costisitoare. Daca santurile pot fi sapate chiar si manual, o sapatura generala nu poate fi realizata fara ajutorul unui buldoexcavator.
Santurile se sapa urmarind directiile axelor trasate, pana la adancimea stabilita in proiect. In general, peretii de pamant ai santurilor vor fi suficienti pentru a cofra betonul ce urmeaza sa fie turnat, insa, in cazul in care santurile vor fi mai adanci de doi metri, malurile vor trebui sprijinite cu suporturi din metal sau din lemn.
Odata ce fundatia a fost sapata, va trebui sa grabesti pe cat posibil turnarea betonului. Altfel, ploile abundente pot duce la prabusirea malului. Tocmai de aceea, este recomandat ca ultimii 10 centimetri ai santurilor sa fie sapati chiar inainte de a turna betonul, pentru a te asigura ca acesta va fi turnat pe un pamant uscat.
Turnarea betonului de egalizare
In santurile sapate se toarna primul strat de beton, al carui rol este acela de a elimina neregularitatile terenului. Tot pe acest strat de beton vor fi montati si stalpii fundatiei.
In general, la fundatii se foloseste un beton rezistent, de tipul C12/15 (cunoscut in trecut ca B200) sau C16/20 (cunoscut in trecut ca B250).
Urmatorul tabel prezinta corespondenta orientativa intre marcile („B”) si clasele de beton („Bc” respectiv „C”):
(*) – Atentie, reglementare tehnica iesita din vigoare
(* *) – Se vor respecta cerintele proiectului de executie precum si prevederile reglementarilor in vigoare
Pe proiect ar trebui sa fie mentionat si tipul de beton pe care il vei turna. Acesta poate fi adus de cife, din statia de betoane, dar poate fi realizat si pe loc, cu ajutorul unei betoniere.
Practic, betonul este un amestec de ciment, apa potabila si diverse agregate (nisip, pietris, balast). Daca alegi ca betonul sa fie transportat de cife, acesta va fi turnat direct din vehicule. Dupa turnare, betonul trebuie compactat, ceea ce se face fie manual, cu ajutorul maiurilor sau al lopetilor, fie mecanic.
Compactarea mecanica se face prin vibrare, iar dispozitivul folosit pentru aceasta operatiune se numeste vibrator, care poate fi de suprafata sau de interior. Indiferent de tipul folosit, scopul este de a omogeniza granulele betonului.
Montarea conductelor sanitare
Chiar daca nu reprezinta o etapa propriu-zisa a construirii fundatiei, acum este momentul in care poti alege sa montezi primele conducte ale instalatiei sanitare din casa ta – conducta de apa potabila si conducta de canalizare.
Asigura-te ca proiectul este respectat cu atentie si, mai ales in cazul conductei de canalizare, tine cont de inclinatia recomandata.
Desigur, exista si un dezavantaj al instalarii tevilor direct in armatura: in cazul in care acestea se deterioreaza, inlocuirea lor va fi foarte dificila. De aceea, poti alege sa montezi primele tevi direct in sapa casei, dupa ce torni ultima parte a fundatiei: placa la nivel zero.
Armarea fundatiei
Aceasta etapa este foarte importanta pentru rezistenta viitoarei structuri, asa ca va trebui sa fii foarte atent ca armatura sa fie realizata in mod corect.
Armatura fundatiei incepe, de obicei, cu o talpa armata montata direct pe betonul de egalizare. Aceasta poate fi construita din mai multe bare (realizate de obicei din otel beton PC52), legate intre ele cu rame de tip etrieri (realizate de obicei din otel beton OB37).
Acum sunt montate si armaturile stalpilor de rezistenta, care constau in bare orizontale prinse cu etrieri. In partea superioara a structurii, stalpii sunt uniti printr-o centura de armatura.
Retine ca distanta minima dintre armaturi este de 100 de milimetri, iar distanta maxima este de 250 de milimetri.
Cofrajul
A venit momentul ca fundatia sa fie elevata deasupra nivelului solului, formand astfel soclul viitoarei case. Inainte de a turna betonul, mai trebuie sa executi o etapa foarte importanta: cofrarea.
Daca ai sapat o fundatie din mai multe santuri, malurile de pamant au servit deja drept cofraj betonului pe care l-ai turnat. Acum insa nu exista alta modalitate de a face betonul sa ramana in forma dorita decat prin construirea acestui „invelis” din lemn.
Cofrajul se realizeaza din scanduri amplasate orizontal, tinute in loc de tarusi dreptunghiulari si de proptele (scanduri de sprijin, asezate oblic). Asigura-te ca structura este perfect etansa, dar si suficient de rezistenta pentru a nu ceda presiunii betonului ce urmeaza sa fie turnat.
In general, la realizarea cofrajului se folosesc scanduri de brad cu o grosime de aproximativ 2,5 centimetri. Atunci cand ajungi la decofrare, poti folosi o substanta numita Decofrol pentru a indeparta lemnul cu usurinta. Daca nu folosesti aceasta substanta, va trebui sa uzi cofrajul chiar inainte de a turna beton.
Turnarea placii la nivel zero
Ultima etapa in realizarea fundatiei este turnarea asa-numitei placi la nivel zero (sau cota 0,00). Aceasta portiune nu se realizeaza direct din beton, ci din mai multe straturi de materiale.
Acum vei da o utilizare si mormanelor de pamant pe care le-ai excavat atunci cand ai sapat santurile fundatiei. Umple golurile ramase dupa decofrarea elevatiei cu straturi dupa straturi de pamant. Nu pune straturi mai groase de 30 de centimetri, pentru ca apoi sa poti tasa si compacta pamantul. Compactarea este un proces foarte important pentru a evita aparitia golurilor sub placa.
Peste straturile de pamant va mai trebui sa torni un strat de pietris gros de aproximativ 10 centimetri. Acest strat este acoperit apoi cu o membrana cu crampoane cu rol hidroizolant, dar si cu placi de polistiren extrudat groase de 5 centimetri, al caror rol este termoizolarea.
Peste toate aceste straturi se asaza o plasa sudata, legata de centura elevatiei. Este important sa exista o distanta intre plasa si stratul de polistiren, astfel incat betonul care va fi turnat peste plasa sa ajunga si sub ea.
Daca in casa va exista si o scara interioara, va trebui sa lasi niste „mustati” (bare de otel beton oblice), care vor reprezenta ulterior inceputul armaturii scarilor. Tot acum va trebui sa lasi libere si traseele pentru tevile sanitare, in cazul in care ai ales ca acestea sa fie montate in sapa. Aceste goluri in placa la cota 0,00 poarta numele de gheuri tehnice.
Dupa turnarea betonului, placa trebuie udata in mod constant pentru a evita aparitia fisurilor in timpul uscarii.

Tipuri de armaturi

Deoarece armaturile reprezinta un element esential in realizarea fundatiei si, in general, in orice fel de constructie din beton, vom prezenta in continuare cateva materiale care se folosesc in aceste lucrari.
Armaturi OB
OB este un tip de otel beton cu o rezistenta de 37, de unde si numele de OB37. El nu prezinta striatii si este folosit de obicei la realizarea etrierilor, motiv pentru care se gaseste in comert atat sub forma de bare, cat si sub forma de colac. Diametrul acestor armaturi poate fi de 6 sau de 8 milimetri.
Armaturi PC
PC este un otel cu profil laminat la cald, cu o mai mare rezistenta la rupere. Cel mai des folosit in constructii este PC-ul cu o rezistenta de 52 (PC52), insa materialul exista si in varianta PC60 sau PC90.
Grosimea barelor de otel variaza intre un diametru 8 si 20 de milimetri. PC52 este folosit des in realizarea armaturilor, iar striatiile de pe bare ajuta la o mai buna aderenta a betonului.
Plasele sudate
Asa cum am vazut, plasele sudate sunt folosite in special la turnarea placilor din beton. Tehnic, ele poarta numele de STNB (sarma trasa neteda pentru beton) si STPB (sarma trasa profilata pentru beton), diferenta dintre cele doua fiind ca STPB prezinta striatii, in timp ce STNB este, asa cum ii spune si numele, neteda.
Rezistenta acestor plase este comparabila cu a unui PC52, diametrul barelor poate varia intre 4 si 10 milimetri, iar ochiurile patrate au de obicei lungimea si latimea de 10 centimetri. Folosirea acestor plase pentru armarea placilor reprezinta o economie substantiala in ceea ce priveste timpul si costurile de manopera.

Cateva sfaturi pentru o fundatie solida

Indiferent de designul pe care il va avea casa ta, fundatia este elementul cel mai important al structurii, deoarece are rolul de a sustine greutatea intregii constructii si de a-i oferi stabilitate. Tine cont de calitatea materialelor si nu incerca sa faci modificari la proiectul realizat de inginerul proiectant. In timpul lucrarilor, este recomandat ca un inginer de santier sa poata da un OK pentru fiecare etapa a constructiei fundatiei.
Evita sa incepi lucrarile de sapaturi a fundatiei intr-un anotimp ploios, deoarece vei risca nu doar inundarea santurilor (apa va trebui apoi drenata cu ajutorul unei pompe), dar si prabusirea malurilor. Betonul ar trebui turnat atunci cand temperaturile sunt mai mari de 7o C, dar mai mici de 30o C.
Majoritatea constructorilor estimeaza ca betonul se usuca in aproximativ 2-3 zile, insa aceasta durata poate varia in functie de vreme, dar si de teren. Am stabilit deja ca betonul trebuie udat pentru a-l proteja de uscarea prea rapida in zilele caniculare. Pentru a proteja insa betonul de ploaie sau de frig, materialul trebuie acoperit cu folie sau cu material geotextil.
Tine cont de aceste sfaturi si urmeaza cu atentie etapele constructiei fundatiei, pentru a te putea bucura la final de o casa care va rezista timp de zeci de generatii.
Sursa foto:Shutterstock